Proiecte Case. Design Interior. Amenajari Interioare. Proiectanti - Cei mai populari arhitecti

SHARE   

"Solar architecture is not about fashion - it is about  survival."
                                                         Sir Norman Foster
 

    Chiar daca lumea devine mai “verde”, cererea de energie este din ce in ce mai mare, propulsand in primele linii noi forme de generare a acesteia, cum este si energia solara. Intre timp, cladirile continua sa ocupe primele locuri in topuri, consumand aproximativ 40 % din cererea mondiala de energie.
In timpul conventiei industriei mondiale a sticlei din Tempere, Finlanda, care a avut loc in iunie, anul acesta, principala prioritate in ordinea de idei a fost valul energiei solare ce urmeaza sa vina. O prezentare, in particular, a atras atentia arhitectilor din audienta, cea a lui Leon Glessen, CEO al firmei germane Scheuten. El a pus problema cladirilor de birouri, care irosesc foarte multa energie. Fiind folosite doar cinci zile pe saptamana si doar opt ore pe zi, luand in cosiderare si pauzele de masa, zilele de concediu etc., s-a ajuns la concluzia ca acestea sunt exploatate doar in procent de 12 % din timp. Avand aproape in totalitate fatade de sticla, fiind inalte si in majoritatea timpului nefolosite, acestea ar putea reprezenta o extraordinara oportunitate de a genera energie solara.

    In ultimele decenii, s-au depus eforturi mari pentru imbunatatirea performantei termice a sticlei, si a controlului asupra luminii. Urmatorul pas este producerea de energie. Pana acum, constructia cladirilor cu panouri fotovoltaice integrate in design — BIPV — a ramas un fel de miraj. Teoretic, panourile fotovoltaice deschid calea spre o arhitectura “carbon-neutral” eleganta. In practica, acestea nu reusesc sa genereze destula energie, doar o parte din necesarul zilnic. Si din punct de vedere estetic, panourile nu sunt cea mai fericita alegere. Un mare dezavantaj este acela ca sunt produse doar la dimensiuni standard.
    Lucrurile incep incet sa se schimbe, datorita dezvoltarii tehnologiei solare. Panourile vin in doua forme de baza: cristalina, pe baza de silicon, sau cu o pelicula subtire de material semiconductor, pulverizat direct pe sticla. Ambele variante au avantaje si dezavantaje. Celulele cristaline, de departe cele mai utilizate, pot fi combinate cu o mai mare flexibilitate, putandu-se crea o mare varietate de dimensiuni ale panourilor, insa costurile de productie sunt mai mari. Panourile cu pelicula subtire, care incep sa castige teren pe piata, beneficiaza de un aspect elegant.
    Majoritatea proiectelor BIPV le intalnim in Europa si Japonia, unde investitiile generoase ale guvernelor si opinia publica au favorizat dezvoltarea si implementarea unor astfel de sisteme.

        Un exemplu notabil este Solon Headquarters din Germania, proiectat de Schulte-Frohlinde Architekten. Solon si-a echipat cei aproape 30 000 de metri patrati cu panouri fotovoltaice, cu un output de 210 kWh, producand 15 % din energia necesara functiilor administrative. O mie de panouri formeaza un inel la nivelul acoperisului care asigura atat umbra cat si generare de energie.
        Un alt exemplu este Kanazawa Municipal Bus Terminal din Japonia, proiectat de Taiyo Architects. Spre deosebire de panourile folosite de compania Solon, aici au fost folosite panouri cu pelicula subtire, numite See Thru de la firma producatoare Suntech. Cu 3000 de panouri, acoperind o suprafata de aproape 3 000 de metri patrati, sistemul de la Kanazawa produce 112 kWh.

Autor: roArhitect